Limitari si oportunitati legale in Social Media

Conferinta Legal Issues in Social Media, organizata de Evensys, a debutat printr-o dezbatere menita sa anime sala si sa pregateasca publicul pentru sesiunile de intrebari care au aparut ulterior pe parcursul zilei. Jurnalisti, avocati, bloggeri, oameni de HR, marketing si PR au putut interactiona cu speakeri din diverse industrii avand ca tema generala de debate parametrii legali in cadrul activitatilor din online, cu referire atat la blogosfera cat si la actiunile intreprinse pe retelele sociale. 

Prima sesiune, conceputa sub forma unei dezbateri, i-a avut ca protagonisti pe Mugurel Radulescu (Group Coordinator of EU Industry Association Affairs, Public Affairs & Communications Manager, Romania & Republic of Moldova, Coca-Cola Hellenic), Roxana Ionescu (NNDKP), Cornel Cojocaru (Head of Communications, BCR), Ana-Maria Baciu (Partener, coordonator al practicii de proprietate intelectuala, NNDKP), Madalina Uceanu (Career Coach & Senior HR Advisor CareerAdvisor), Sorana Savu (Managing Partner Premium PR) si Cristi China-Birta (Co-Fondator, Blogal Initiative). Agenda de discutii a acestui panel a acoperit un spectru larg de subiecte, ridicand problematici legale variate si oferind audientei raspunsuri punctuale.

Online-ul este mediul in care oricine poate scrie orice, problema companiilor in acest mediu fiind adesea confidentialitatea datelor, a fost una dintre concluziile la care s-a ajuns in aceasta prima sesiune. Regula dominanta in acest mediu este "regula bunului simt", limitarile legale din Romania fiind putine si destul vagi cat sa se poata opera in virtutea unor legi coerente. 

Sorana Savu a punctat necesitatea responsabilitatii in social media. Daca comunicarea virtuala venita din partea companiilor impune coerenta in dialog cu fanii pagini si un nivel ridicat de responsabilitate, acelasi lucru este aplicabil si indivizilor, in calitate de persoane private, insa reprezentanti ai companiei in cadrul careia activeaza si pe care o reprezinta in mod direct. "Citeste cine nu te astepti", spune Sorana Savu. Schimbarile in ceea ce priveste responsabilitatea in social media trebuie sa se intample la nivel de management, acest lucru fiind preluat si la nivel de angajati, spune Mugurel Radulescu.

Colectarea datelor personale ale utilizatorilor de social media este de asemenea un aspect important, fiind necesara stabilirea modului si a scopului colectarii datelor. Solutia in acest caz sunt out-in-urile (casute prin intermediul carora se poate primi acordul utilizatorului de a-i fi stocate datele personale intr-o baza de date).

Un rol important il joaca si politicile interne ale companiilor, managerilor revenindu-le responsabilitatea de a se asigura ca politicile sa fie asumate, astfel incat fiecare angajat sa devina un ambasador pentru brandul companiei pe care o reprezinta in social media. S-a abordat, de asemenea, si problema interzicerii radicale a angajatilor de a utiliza retele sociale. Aici, Cristian China-Birta a recomandat companiilor un minim zilnic de jumatate de ora.

In Romania, din punct de vedere legal, concedierea ca urmare a unor actiuni in social media nu este posibila, au punctat invitatii.

Publicul a oferit un alt subiect de dezbatere de real interes: implicarea CNA in social media. Ioana Avadanei, presedintele Centrului Independent de Jurnalism, spune ca o astfel de prevedere ar depasi institutia din Romania care nu detine la acest moment resursele umane si financiare necesare, know-how-ul si alte elemente imperative functionarii unei astfel de institutii. Desi exista tari unde acest lucru functioneaza, Romania nu detine competenta necesara la acest moment.

Legea protectiei datelor ofera protectie in social media, existand totodata dreptul de a te opune colectarii datelor cu caracter personal adresand o cerere de steargere a acestora, daca au fost prelucrate fara consimtamantul tau. Insa acest proces presupune o lunga durata si invocarea unui motiv legitim.

Ce de-a doua sesiune a debutat cu o abordare a social media din perspectiva unui om de HR: "Sunt riscur si oportunitati. As fi putut sa am 10 pagini de riscuri si o pagina de oportunitati, tot nu as fi avut de ales si trebuia sa lucrez cu social media. Nu se poate sa recrutam astazi, nici la nivel national si regional, nici la nivel local, nici la nivel de junior, nici la nivel de senior fara online. Si va spun asta pentru ca lucrurile nu mai pot fi gestionate prin procesele noastre interne doar pe hartie”, spune Ioana Marcu (HR  Director, Orange Romania). 

Pe lista speakerilor a urmat Ana-Maria Baciu (NNDKP), care a prezentat drepturile de autor in online prin intermediul a trei cazuri reale de incalcare a acestora: cazul Yahoo si cele doua cazuri Google.

Astfel, Google a fost recent condamnat de Curtea de Apel Paris pentru incalcarea drepturilor de autor in legatura cu permiterea unui utilizator de a posta ilegal patru copii ale unor filme. Google a raspuns pozitiv si a indepartat filmele de pe platforma sa. Cu toate acestea, ulterior, platforma propunea in continuare linkuri catre filmele postate ilegal. Titularii dreptului de autor au formulat apel asupra deciziei initiale, iar Curtea de Apel din Paris a decis astfel ca Google nu numai ca avea obligatia sa indeparteze acele filme de pe platforma, dar ar fi trebuit, de asemenea, sa utilizeze toate mijloacele tehnice pentru a impiedica si accesul catre acele materiale care erau preluate pe alte platforme. S-a creat astfel o "extraobligatie de diligenta" pentru furnizorii de servicii ale societatii informationale de stocare.

"La noi obligatia de monitorizare a continutului este foarte redusa, spre zero. Nu cred ca aceste decizii ale Curtii din Paris vor crea in curand drept in Romania, astfel incat sa obligi furnizorii din Romania sa aiba aceasta 'extraobligatie de diligenta', care oarecum tine mai mult de bunul simt decat de obligatia legala", a spus Ana-Maria Baciu.

Un alt caz este cel in care Google este dat in judecata de doi artisti deoarece in cautari Google le incalca drepturile de autor prin afisarea lucrarilor lor sub forma de thumbnails. In instanta, faptele Google s-au dovedit a fi o incalcare a drepturilor de autor a celor doi artisti.

Ultimul caz prezentat de Ana-Maria Baciu a fost cel al Yahoo, care a fost dat in judecata de catre distribuitorul filmului "About Elly" pentru ca motorul de cautare al Yahoo furniza likuri catre site-uri pe care erau copii ilegale ale filmului. Curtea de la Roma a decis ca desi intradevar Yahoo avea cunostinta de linkurile care incalcau dreptul de autor, a ignorat notificarile primite. Instanta a decis ca Yahoo se face complice la incalcare drepturilor de autor si a decis obligarea Yahoo la indeprtarea imediata a linkurilor fara a le numi in mod expres.

Madalina Uceanu, Career Coach & Senior HR Advisor CareerAdvisor, a vorbit despre impactul si implicatiile social media in HR. Tot ea a prezentat rezultatele unui studiu realizat in strainatate in randul angajatorilor, potrivit caruia: 91% folosesc social media pentru screening-ul candidatilor, angajatorii isi cauta potentialii angajati in proportie de 76% pe Facebook, 53% pe Twitter si 48% pe Linkedin.

"Avem o tara, avem un brand, avem o criza" a fost studiul de caz prezentat de Cristi Dorombach in calitate de blogger si care a abordat o problematica frecventa in relatia dintre bloggeri si mass-media: nerespectarea dreptului de autor. Astfel, stirea despre asemanarea logo-ului Romaniei cu cel al unei firme de transport a aparut in prima instanta pe blogul sau personal, de aici fiind preluata si pe alte canale media, fara a fi insa mentionata sursa de provenienta. Desi informatia relatata de acesta a avut un impact urias la nivel national si o propagare rapida pe toate canalele media, doar Antena 3 l-a recunoscut ca autor.

Panelul trei a fost deschis de Cristian Manafu, Evensys, care a demonstrat in baza unor exemple concrete modul in care "Crizele pornesc in social media si sunt amplificate in mass media". Astfel de exemple ilustrative prezentate de Cristian Manafu sunt: scandalul iscat in jurul logo-ului Romaniei, cazul fotografiei cu Mihaela Radulescu trucata de bloggerul Zoso, administratorul EuroCinema Club care a sters tot continutul de pe o pagina de Facebook a companiei pentru ca nu si-a primit salariu, cazul lui Radu Mazare care figura decedat pe Wikipedia, boicotul contra clubului Heaven din Timisoara, reclama OOH a McDonalds amplasata in spatele unui cos de gunoi, cazul KFC cu viermii si nu numai.

Dintre toate exemplele enumerate, cele mai notorii s-au dovedit a fi cazul cu logo-ul Romaniei si cel cu fotografia trucata a Mihaelei Radulescu, impactul lor datorandu-se faptului ca au fost preluate si difuzate pe TV. Concluziile lui Cristian Manafu au fost: pe de o parte mass media continua sa aiba un mare impact in randul publicului, pe de cealalta parte, exista o tendinta de neprofesionalism dovedita de jurnalistii care nu mai verifica informatiile din trei surse, ci preiau informatia dintr-o singura sursa, din dorinta de a fi primii care o dau pe post.

Roxana Ionescu, Asociat Manager, NNDKP a vorbit despre "Viata privata in social media", "un subiect larg si vag", insistand asupra faptului ca majoritatea utilizatorilor de Facebook nu citesc regulile de privacy.

Roxana a oferit cateva exemple a unor cazuri de incalcare a vietii private in social media. Astfel, Facebook a fost luat la intrebari de un stat federativ din Germania pentru ca incurajeaza administratorii de pagini web sa puna butonul "Like" pe aceste pagini, fapt ce permite urmarirea ulterioara a comportamentului persoanelor care au apasat acest buton. Autoritatile privind protectia datelor din acel stat a anuntat ca acest lucru nu este in regula si ca va demara o campanie de investigatie in randul tuturor administratorilor de pagini web care au inclus pe pagina lor butonul de Facebook Like, aplicand totodata amenzi in valoare de 50.000 de euro.

Un exemplu la nivel local este investigatia demarata de autoritatea noastra de protectie a datelor cu privire la serviciul personalizat oferit clientilor Romtelecom. Acest serviciu permite ca daca accepti un profil prestabilit, sa primesti informatii de interes pe baza istoricului de trafic pe internet. Problema consta in modul in care s-a obtinut acest istoric de trafic pe internet, care a fost realizat cu ajutorul monitorizarii activitatilor pe baza de cookies si a altor mecanisme.

Tot de la Roxana Ionescu am aflat ca Facebook risca amenzi de 100.000 de euro pentru ca a retinut datele unui utilizator austriac care isi stersese acele informatii personale. Astfel, solicitand de la FB datele care le detine despre el, userul a primit un CD cu toata activitatea sa, multe dintre lucrurile stocate pe CD fiind sterse de el cu mult timp in urma.

Anca Petrescu, Human Resources Director, Labormed, si-a inceput prezentarea "Social Media prin ochii generatiilor X si Y", punctand existenta a doua generatii la acest moment si care functioneaza concomitent: generatia X ('60-'80) descrisa prin indivizi maturi, cu familie, job stabil si care traiesc pentru a munci; si generatia Y, reprezentata de persoanele nascute in perioada 80+, ancorate in tehnologie, utilizatori hard de internet, care comunica, socializeaza, sunt individualisti, avizi de informatie si care cauta sa isi gaseasca sensul in viata.

Plecand de la cateva exemple de crize de imagine avand ca surse neatentia, lipsa unui department de PR si un orar de munca limitat in social media, Costin Cocioaba, Owner, Refresh.ro a prezentat cateva exemple de modalitati prin care poti monitoriza reputatia brandurilor in mediul online. Instrumentele sugerate de el sunt ZeList, Mediabrief, MediaIQ, Mediafax Monitor, toate aceste medii furnizand informatii detaliate in timp real.

Costin a recomandat ca bune practici in social media: sa nu ascunzi informatii, sa fii mereu pregatit pentru dialog si sinceritate si sa iti ajuti publicul sa inteleaga.

Delia Belciu, Asociat Senior, NNDKP a deschis ultima sesiune prezentand cele mai interesante cazuri de cybersquatting din .ro.

Delia si-a inceput prezentarea prin definirea "numelui de domeniu" drept "secventa de caractere alfanumerice care permite la identificarea unei adrese pe internet". Domeniile pot fi generice (care arata natura activitatilor desfasurate de catre titular) si cele care indica locatia geografica ("cod de tara").

Astazi exista peste 240 de coduri de tara administrate de organisme nationale abilitate in acest sens. De domeniile .ro se ocupa Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Informatica care detine registrul ROTLD. Inregistrarea unui nume de domeniu nu confera drept de proprietate intelectuala, ci doar un drept de utilizare, a mai spus reprezentantul NNDKP.

Conflictele ce pot aparea intre nume de domeniu si marca se pot solutiona fie pe calea instantelor judecatoresti, fie printr-un mod de arbitraj sub politica unei forme de rezolvare a disputelor privind numele de domeniu, o politica adoptat de catre ICAN. In Romania, ROTLD a adoptat aceasta politica prin care atunci cand te duci sa inregistrezi un domeniu accepti automat un contract al UDRP-ului prin care te faci raspunzator ca nu incalci dreptul unei terte parti.

Delia Belciu a oferit in continuare cele mai ilustrative cazuri care au evidentiat limitarile politicii UDRP. Astfel, in 2007 a existat un conflict in jurul domeniului subaru.ro, conflict intre titularul unei marci cu notorietate (Fuji Jukogyo Kabushiki Kaisha) si fostul distribuitor al produselor sub aceasta marca in Romania (Radacini Autotrading SRL). In acest caz cererea a fost respinsa. Un alt caz este cel pentru domeniul moment.ro din 2008, acesta fiind primul caz in fata OMPI, detinatorul numelui de domeniu castigand impotriva titularului unei marci anterioare.

In 2010, Linux care a inregistrat domeniul ibm.com.ro, pe care l-a tinut inactiv timp de 14 ani. In acest caz, arbitrul a decis transferul numelui de domeniu catre reclamant.

Cazul annadior.com dintre Christian Dior si Paul Farley a avut loc in 2008. Site-ul era folosit ca o platforma cu content pentru adulti, fapt ce prejudicia brandul Dior.

Vinexpert.ro este ultimul caz prezentat de Delia, si in care persoana reclamanta a inregistrat la OSIM numele, insa cineva a lansat site-ul cu acest nume intre timp. Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis anularea acestei inregistari.

"Orice e bun trebuie sa fie si moral, si legal si sa nu ingrase!" a fost numele prezentarii Monicai Jitariuc, Online PR Director The Practice. PR-ul online nu vorbeste niciodata direct cu consumatorul ci prin intermediul unor influentatori sau lideri de opinie si prin social media, a spus Online PR Directorul The Practice.

Nu exista o "lege a social media" ci multe politici pentru fiecare retea sociala, contracte cu bloggeri si clienti si legi ale statului. Acestora li se adauga codurile deontologice ale profesiei, spune Monica Jitariuc. 

In ceea ce priveste comunitatile, acestea nu trebuie ingrasate artificial prin concursuri de like-uri sau Facebook Ads, deoarece fanii adusi in acest mod nu sunt foarte valorosi pentru brandul tau in situatii de criza.

Despre existenta crizelor care pot aparea in online, Monica Jitariuc spune ca pot fi generate de un articol, un tweet, un post pe Facebook sau pe blog, iar solutiile recomandata de aceasta pentru gestionarea acestor tipuri de crize este monitorizarea, viteza de reactie, feedback-ul si crearea unei comunitati care sa iti fie avocat.

Exemplul oferit de reprezentantul The Practice face referire la Cristina Bazavan care a scris pe blogul personal ca uraste Starbucks-ul. Reactia The Practice a constat in informarea bloggerului cu privire la produsele si serviciile Starbucks printr-o degustare si aratandu-i tot procesul de functionare a cafenelelor. Rezultatul a fost unul pozitiv, ea devenind in scurt timp un fan al brandului si luand ulterior parte la campanii Starbucks.

Alexandru Negrea, Social Media Manager, BCR si-a inceput prezentarea conturand perspectiva din care va fi abordat Facebook-ul in minutele care i-au fost dedicate. Potrivit lui Alexandru Negrea, "Nu exista niciun pericol real din partea Facebook-ului pentru o companie. Pericol real este din partea utilizatorilor care folosesc Facebook pentru companii". 

In ceea ce priveste "Viata privata si locul de munca", Bogdan Manolea, Director Executiv al APTI, a incheiat conferinta sustinand ca exista viata privata la locul de munca, insa exista si un drept al angajatorului care spune ca el poate supraveghea ca angajatii sa isi faca treaba la munca. Recomandarea lui Bogdan Manolea in acest caz este incheierea unui document agreat de ambele parti prin care le este adus la cunostinta angajatilor ce au sau nu au voie sa faca la locul de munca.